În perioada 7–8 aprilie 2025, doamna Natalia-Elena Intotero, Ministrul Culturii, a participat la Reuniunea informală a miniștrilor culturii din Uniunea Europeană, desfășurată la Varșovia, în cadrul Președinției poloneze a Consiliului Uniunii Europene.
Reuniunea a oferit un cadru propice pentru dialogul deschis între miniștrii culturii din statele membre, cu accent pe rolul esențial al culturii în consolidarea identității europene și în abordarea provocărilor actuale. Printre temele discutate s-au numărat sprijinirea tinerilor artiști, protejarea patrimoniului cultural și elaborarea unui nou cadru strategic pentru politicile culturale europene, cunoscut sub denumirea de „Busola Culturală”.
În intervenția sa, ministrul Natalia-Elena Intotero a pledat pentru ca „Busola Culturală” să includă principii fundamentale precum:

• protejarea patrimoniului cultural;
• finanțarea echitabilă și sprijinirea noilor generații de creatori;
• facilitarea accesului tinerilor la cultură;
• utilizarea tehnologiilor emergente – inclusiv inteligența artificială – în beneficiul culturii.

    De asemenea, doamna ministru a reiterat angajamentul României pentru sprijinirea tinerilor artiști și profesioniști din domeniul cultural și creativ, prin programe precum AFCN, rezidențe artistice, facilități fiscale și dezvoltarea infrastructurii culturale.
Ministrul Culturii a evidențiat importanța culturii ca pilon de reziliență și coeziune europeană, în contextul geopolitic actual, precum și necesitatea unor politici integrate pentru protejarea patrimoniului în fața dezastrelor naturale și a conflictelor armate. În acest sens, a fost reiterată propunerea României privind crearea unui Fond European pentru Patrimoniul Cultural.
De asemenea, un model de bune practici a fost considerat programul Start-Up Nation, care oferă finanțare nerambursabilă pentru antreprenorii din sectoarele culturale și creative, prin care România încurajează tinerii creativi să-și dezvolte propriile inițiative.
Agenda a mai inclus sesiuni de lucru tematice, o prezentare privind experiența Ucrainei în protejarea patrimoniului său național, precum și discuții privind viitorul programului „Europa Creativă” după anul 2027.
Ca urmare a intervenției României privind jaful obiectelor de tezaur dacic de la Muzeul Drents din Assen, partea olandeză a reacționat prompt, exprimând sprijin deplin pentru autoritățile române și angajamentul de a continua toate demersurile necesare pentru recuperarea acestor piese de patrimoniu național.
Participarea delegației române la această reuniune a reafirmat rolul activ al României în definirea politicilor europene din domeniul culturii și a oferit un prilej important de promovare a priorităților naționale privind sprijinirea creativității, diversității culturale și protejarea patrimoniului.

    Centrul de Cultură „Palatele Brâncoveneşti de la Porţile Bucureştiului” îşi propune, prin această iniţiativă, să încurajeze redescoperirea unui loc încărcat de istorie şi să contribuie la consolidarea respectului şi aprecierii pentru valorile şi tradiţiile naţionale.
    Redeschiderea Arcului de Triumf pentru public oferă o oportunitate unică de a explora unul dintre cele mai importante repere culturale ale Bucureştiului. Vizitatorii vor putea descoperi istoria monumentului, semnificaţia sa în conştiinţa naţională şi panorama impresionantă a Capitalei, vizibilă de pe platforma superioară, precizează sursa citată.
    Simbol al Bucureştiului şi al victoriei României în Primul Război Mondial, Arcul de Triumf este un reper istoric şi arhitectural de primă importanţă, ce marchează sacrificiile şi eroismul armatei române în lupta pentru întregirea naţională. Inaugurat la 1 Decembrie 1936, în prezenţa Regelui Carol al II-lea şi a Reginei Maria, monumentul continuă să inspire generaţii prin forţa sa simbolică şi valoarea sa patrimonială.

    Pe 15 ianuarie, în România este celebrată Ziua Culturii Naționale. Cu această ocazie, în București și în mai multe orașe din țară se organizează o serie de evenimente culturale românești, printre care spectacole, conferințe și dezbateri. De asemenea, mai multe muzee vor avea acces gratuit pentru public în această zi.
Ministerul Culturii vă invită, începând cu data de 15 ianuarie, să vizitați muzeele aflate în subordinea sa, care vor sărbători Ziua Culturii Naționale. Activitățile includ spectacole, concerte, expoziții, proiecții de film, tururi ghidate și proiecte educaționale, desfășurate atât fizic, cât și online, pentru a asigura accesul unui public cât mai larg. Cu acest prilej, accesul în mai multe muzee va fi gratuit, iar vizitatorii vor putea explora expoziții tematice dedicate contribuției culturale românești. De asemenea, opera poetului național Mihai Eminescu, simbol al identității culturale, va fi evidențiată prin recitaluri, spectacole de teatru și expoziții. Manifestările dedicate Zilei Culturii Naționale vor include dezbateri și conferințe în cadrul cărora experți din diverse domenii culturale vor discuta despre importanța promovării și conservării patrimoniului cultural. Spectacolele de teatru și dans, recitalurile de poezie și concertele vor aduce pe scenă artiști consacrați, dar și tinere talente, oferind publicului o paletă variată de experiențe artistice.

     Festivalul de datini şi obiceiuri "Florile Dalbe", eveniment organizat anual la Muzeul Naţional al Satului "Dimitrie Gusti" cu scopul de a prezenta tradiţiile de Crăciun şi Anul Nou va avea loc în zilele de 14 şi 15 decembrie 2024.
     "Veţi avea ocazia să admiraţi grupurile de colindători care vor merge pe aleile muzeului într-o paradă care va pleca de la intrarea din Şos. Kiseleff nr. 28", a transmis, instituţia muzeală.
     În cele două zile ale evenimentului va avea loc şi un târg al meşterilor populari cu obiecte realizate de aceştia, produse gustoase şi aromate din gastronomia tradiţională, precum şi produse bio. "Puteţi degusta dulceţuri şi şerbet, turtă dulce şi colaci, miere şi cozonaci", a precizat sursa citată.
     Târgul va fi deschis între orele 9,00 şi 17,00, iar accesul se face prin achiziţionarea biletului de intrare în muzeu.

    În fiecare an, în contextul zilei de 9 octombrie, marcăm Ziua Națională de Comemorare a Holocaustului în România. Avem astfel ocazia unui moment solemn în care ne amintim de victimele evreiești și rome care au fost ucise în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, exprimându-ne compasiunea și față de supraviețuitorii evenimentelor tragice din acea perioadă. Ziua de 9 octombrie a fost aleasă, conform Hotărârii de Guvern nr. 672 / 5 mai 2004, deoarece marchează începutul deportărilor, în vagoane de marfă, a evreilor din Bucovina și Basarabia către Transnistria, în anul 1941. În acea perioadă, în teritoriile românești din nord-estul țării, Dorohoi, Bucovina și Basarabia, dar și în Transnistria, numită și „zona morții”, Guvernul Antonescu a aplicat un plan deliberat și generalizat de deportare în masă și exterminare a evreilor. Motivația conducătorilor statului de la acea vreme pentru astfel de acte a fost purificarea etnică, eliminarea elementului evreiesc din acele teritorii, ceea ce se dorea un preambul al eliminării totale a populației evreiești din România, după cum rezultă din stenogramele ședințelor de guvern din 22 iunie, respectiv 8 iulie 1941. În acea zonă, rata de exterminare a evreilor a atins 63,2% în rândul evreilor români din Basarabia, Bucovina și Dorohoi, respectiv 85,2% în rândul evreilor ucraineni din Transnistria. Practic, peste 250.000 de evrei din Basarabia, Bucovina și Transnistria au fost exterminați, aici având loc cu prioritate Holocaustul guvernului Antonescu.
Cu toate acestea, numărul victimelor Holocaustului din România și din teritoriile aflate sub controlul său nu a putut fi stabilit cu exactitate. În Raportul final al Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului din România se arată că, în timpul Holocaustului, în România și în teritoriile aflate sub controlul său, au fost uciși între 280.000 și 380.000 de evrei români și ucraineni, la care se adaugă aproximativ 135.000 de evrei români care trăiau în Transilvania de Nord, aflată pe atunci sub conducere maghiară, precum și 5.000 de evrei români care se aflau în alte țări din Europa.
În contextul internațional actual, dată fiind situația tensionată din Orientul Mijlociu, când se observă o creștere semnificativă a antisemitismului și a amenințărilor reprezentate de discursul urii și intoleranței, România se află printre primele țări care au elaborat, în mai 2021, o primă Strategie națională pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură, aferentă perioadei 2021 – 2023. Efortul Guvernului României în ceea ce privește păstrarea memoriei trecutului, protejarea supraviețuitorilor și combaterea intoleranței și discriminării, a continuat prin adoptarea Hotărârii de Guvern nr. 540/2024 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea antisemitismului, xenofobiei, radicalizării și a discursului instigator la ură 2024-2027, alături de înființarea și funcționarea Comitetului interministerial de monitorizare a implementării strategiei sus-menționate. Parte a Comitetului interministerial amintit, Ministerul Culturii și-a exprimat hotărârea de a contribui la aceste eforturi prin implementarea unor acțiuni principale și obiective specifice. Totodată, Ministerul Culturii a sprijinit și susține financiar realizarea proiectelor culturale referitoare la istoria, cultura și patrimoniul evreiesc, precum și la istoria Holocaustului, care servesc ca resurse educaționale pentru noua disciplină Istoria Evreilor. Holocaustul.
Reprezentanții Ministerului Culturii au participat la Ceremonia oficială de comemorare a victimelor Holocaustului din România care s-a desfășurat, pe 9 octombrie 2024, la Memorialul Victimelor Holocaustului din București.

     În perioada 29 mai – 2 iunie, Editura Litera vă dă întâlnire la Salonul Internațional de Carte Bookfest (Romexpo, Pavilion B2), o ediție aflată sub egida aniversării a 35 de ani. „Citim împreună“ și sărbătorește alături de public peste trei decenii de excelență editorială cu un program cu totul special: lansarea unor noi proiecte editoriale, întâlniri cu cei mai îndrăgiți scriitori, sesiuni de autografe, dezbateri despre cărțile aflate în #trending cu membri ai comunității Book Talk România, zeci de noutăți editoriale în portofoliile de ficțiune, istorie și dezvoltare personală, promoții speciale & oferte de neratat, dar și multe alte cadouri-surpriză pe care le puteți descoperi doar vizitând standul.
     În decursul celor 35 de ani de existență, Editura Litera a reușit să aducă în bibliotecile românilor mii de titluri din cele mai variate domenii, acoperind întreaga ofertă editorială de ficțiune și de non-ficțiune: colecții premium de literatură străină și română, antologii, cărți de istorie, de artă și de arhitectură, eseistică, enciclopedii, atlase, dicționare, cărți pentru copii, cărți de cultură generală, de popularizare a științei, călătorii, parenting și timp liber. Cu 900 de titluri editate anual în cele peste 50 de colecții și imprinturi, cea mai amplă ofertă digitală din România, Grupul Editorial Litera își menține locul în topul celor mai importante edituri din țară.   
     Peste 1 000 de titluri vă așteaptă în standul Litera, iar cele cinci zile ale târgului de carte nu aduc doar evenimente de neratat, ci și promoții speciale: reduceri de până la 70%, oferte atractive personalizate pentru o serie de titluri și cadouri–surpriză: sacoșe de pânză, accesorii most-wanted care vor completa kitul de lectură pentru vară al oricărui cititor împătimit..